Acesta a fost titlul sau ideea din spatele unor numeroase articole de presa care nu doar au citat informatii incomplete (sau mai degraba false) dar au si creat noi indoieli referitoare la un domeniu care aduce foarte multe avantaje tuturor!

Luate pe rand insa, lucrurile stau cam asa:

Tranzitia catre o agricultura ecologica reduce emisiile de gaz de sera cu aproximativ 20%. Cum? Foarte simplu: interzicerea utilizarii ingrasamintelor sintetice si a pesticidelor contribuie semnificativ la aceasta cifra.

Nu doar transportul lor, dar si procesul de obtinere pentru aceste substante aduce aproximativ 10% din emisiile de carbon din agricultura conventionala la nivel global. Pe de alta parte, ingrasamintele permise in agricultura ecologica sunt in mare parte provenite din surse locale sau obtinute chiar in ferma (compostul). Cresterea biodiversitatii in fermele ecologice duce la scaderea numarului de tratamente necesare iar asta face ca substantele care sunt totusi admise sa fie folosite intr-o masura mai redusa.

Un alt aspect mentionat este pierderea de productivitate odata cu tranzitia la ecologic: cu pana la 40% scadere a productivitatii la ha. Inainte de a explica un pic de ce este gresita abordarea, sa mentionez un singur lucru:

FAO estimeaza ca o treime din toate alimentele produse sau obtinute sunt pierdute fie la nivelul fermei sau prin transport fie prin risipa alimentara!

Asadar, inainte de orice discutie despre productivitatea la hectar, trebuie sa ne uitam cu totii foarte atent la cosurile noastre de gunoi si la farfuriile de la restaurant: daca au inca proportii semnificative de mancare, avem o mare problema!

Problema productivitatii la hectar nu este chiar asa de simpla precum pare insa: chiar daca in primii ani dupa tranzitia la ecologic productia scade, se petrece ceva mult mai important. Biologia solului se imbunatateste, creste biodiversitatea iar intregul ecosistem din ferma se transforma. Nu doar atat, dar cu implementarea metodelor de bune practici pentru agricultura ecologica, productia o egaleaza sau chiar o depaseste pe cea conventionala intr-un orizont de timp de pana la 10 ani.

“Bine, dar in 10 ani ce facem?” ati fi poate tentat sa ziceti. Iar raspunsurile sunt simple: daca suntem consumatori -reducem risipa, alegem produse locale, ne diversificam dieta; daca suntem fermieri – financiar, impactul e preluat partial de subventiile dedicate iar restul se compenseaza prin legile pietei pe masura ce creste consumul.

Disputa organic-conventional este una falsa deoarece, pe cat de diferite sunt cele doua paradigme, pe atat de legate intre ele sunt: momentan nu ne putem permite sa facem o intoarcere brusca in nici una dintre directii. Clar, trebuie sa tranzitionam catre agricultura ecologica, dar ideea conforma careia asta se poate face peste noapte nu este sustenabila.

Avem nevoie de cercetare (soiuri si hibrizi adaptati productiei ecologice, tehnologii de cultura adevate, tratamente etc), avem nevoie de o adaptare a pietei si sistemelor acesteia dar, mai presus de orice, avem nevoie de educatie: a consumatorului, a fermierului si a oricarui alt actor implicat in agricultura!

Sursa pentru informatiile din acest articol este aceasta: https://www.organic-center.org/misinformation-about-organic-and-climate-change/